//România și obiectivele Europa 2020: Obiective de coeziune care cresc inegalitatea. Mai mulți tineri educați, dar și mai mulți tineri ne-educați

România și obiectivele Europa 2020: Obiective de coeziune care cresc inegalitatea. Mai mulți tineri educați, dar și mai mulți tineri ne-educați

În contextul negocierii obiectivelor pentru următoarea strategie de dezvoltare a Uniunii Europene, Monitorul Social, proiect al  Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează o serie de infografice pentru a analiza parcursul României spre îndeplinirea obiectivelor sociale din Strategia Europa2020.

Tradițional, unul dintre cei mai importanți indicatori pentru viitorul socio-economic al unei societăți este considerat nivelul general de educație de care se bucură segmentul tânăr al forței de muncă. Dacă tinerii dintr-o societate sunt educați în momentul cel mai dinamic al carierei lor, societatea respectivă are mai multe șanse de a se dezvolta armonios din punct de vedere economic pe termen mediu și lung. Din acest motiv, Comisia Europeană a setat obiectivul ca 40% din populația UE28 între 30 și 34 de ani să aibă educație terțiară. Acest obiectiv presupunea o creștere de la 30% în 2008. Pentru că România este una dintre societățile cu cele mai scăzute niveluri de educație terțiară din Uniunea Europeană, obiectivul său a fost de a crește nivelul de educație terțiară a tinerilor între 30 și 34 de ani de la 13.9% în 2008 până la 27%. Obiectivul final propus de România este al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europeană.

Cifrele arată că România este aproape de a atinge acest obiectiv. În anul 2016, aproximativ 26% din populația între 30 și 34 de ani a României a absolvit o formă de educație terțiară (licență, masterat, doctorat sau echivalent). Surprinzător este faptul că această creștere a procentului tinerilor care au absolvit educație terțiară este însoțită și de o creștere neașteptată a tinerilor care nu au obținut decât educație primară sau mai puțin. Dacă în anul 2008, 20% dintre tinerii de 30 până la 34 de ani avea educație primară sau mai puțin, în anul 2017 această cifră crescuse până la 24%. În toate celelalte state ale Uniunii Europene, perioada între 2008 și 2017 a dus la scăderea masivă a procentului tinerilor cu educație scăzută. Dacă în 2008, procentul UE-28 al tinerilor de 30 până la 34 de ani cu educație primară sau mai puțin era de 21%, acest procent a scăzut până la 16% în anul 2017. România este statul cu una dintre cele mai mari (și contraintuitive) creșteri de acest tip.

 

Mai mult, putem vedea că și distribuția creșterii educației în rândul tinerilor este extrem de inegală regional. După cum putem vedea din statisticile regionale, peste jumătate din tinerii din regiunea București-Ilfov au obținut educație terțiară. Spre deosebire, o treime din tinerii din regiunile de Nord-Est și Sud-Est nu au absolvit mai mult de 9 clase până la vârsta de 34 de ani. În termeni de dinamică, putem urmări creșterea uriașă a procentului de tineri cu mai puțin de 9 clase din 2007 până în 2017. Practic, în 2017 sunt mai mulți tineri de 30-34 cu mai puțin decât 9 clase în toate regiunile de dezvoltare ale României cu excepția București-Ilfov și regiunea Vest. În schimb, cea mai spectaculoasă creștere a populației tinere ocupate este în București, unde aceasta a crescut de la 33% la 51% și în regiunea Centru, unde aceasta a crescut de la 12% în 2007 la 26.6% în 2017. În mod cert, migrația (atât cea internă cât și cea externă) a contribuit la această dinamică.

De altfel, procentul de tineri cu educație terțiară din regiunea București-Ilfov este similar cu procentele înregistrate în regiuni puternice economic, precum Berlin, Praga, Budapesta sau chiar Madrid. Având în vedere aceste date, perspectivele de creștere economică ale Bucureștiului par încurajatoare, însă acestea marchează și o inegalitate colosală față de alte regiuni ale României.În concluzie, ținta Europa2020 de educație pentru tineri în România pare a fi fost atinsă, însă date suplimentare arată că evoluția României ascunde probleme grave de marginalizare și de dezvoltare inegală a regiunilor. În paralel cu creșterea numărului de tineri cu educație terțiară, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care a crescut semnificativ și procentul de tineri cu mai puțin de 9 clase, ceea ce arată o puternică polarizare în rândul generației 30-34. În llipsa unor politici publice care să rezolve această problemă, inegalitatea între regiuni și în interiorul generației tinere riscă să-și continue creșterea și astfel să consolideze dezbinarea socială și economică pe care o observăm în România.

Infograficul poate fi consultat la:

https://monitorsocial.ro/indicator/mai-multi-tineri-educati-dar-si-mai-multi-tineri-ne-educati-in-acelasi-timp/

Sursa datelor folosite în infografic este Eurostat, iar datele pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/mai-multi-tineri-educati-dar-si-mai-multi-tineri-ne-educati-in-acelasi-timp/

 

Sursa: Monitorul Social

2019-03-18T11:53:17+00:00