Scadem usor saracia, dar crestem mult polarizarea sociala

//Scadem usor saracia, dar crestem mult polarizarea sociala

Scadem usor saracia, dar crestem mult polarizarea sociala

Desi Romania este pe cale de a-si indeplini obiectivul modest din cadrul strategiei Europa2020 pentru scaderea saraciei, datele regionale ne arata ca scaderea saraciei nu a contribuit si la scaderea inegalitatii, ci s-a bazat pe iesirea naturala din saracie a locuitorilor adulti, educati si din mediul urban. Nivelul de trai in mediul rural si in randul minorilor a ramas aproape neschimbat fata de 2007, ceea ce conduce la accentuarea inegalitatilor sociale din interiorul societatii.

Datele arata ca reducerea saraciei din Romania in ultimii 10 ani a fost urmarea naturala a procesului de recuperare economica, iar politicile publice nu au reusit in niciun fel sa reduca inegalitatile pentru cei mai saraci dintre romani sau sa ofere oportunitati celor nascuti in saracie.

Aceste inegalitati se vor reproduce structural si pe viitor in absenta interventiei mai puternice si decise a statului prin politici publice si investitii.

Obiectivul  Europa 2020 pentru reducerea saraciei in Romania a fost scaderea numarului de oameni aflati in saracie AROPE cu 580.000. Acest obiectiv a fost considerat extrem de important pentru cresterea stabilitatii sociale in interiorul statelor membre, care sa ridice nivelul de trai in toata Uniunea Europeana in conjunctie cu coeziunea regionala. Pe hartie, Romania era tara cu cel mai mare procent de oameni in saracie AROPE din Uniunea Europeana, iar pana in anul 2017 reusise sa scada numarul celor saraci dupa indicatorul AROPE cu doua milioane. Totusi, aceasta scadere se datoreaza aproape in exclusivitate scoaterii din saracie a oamenilor din zonele urbane si prospere, cu educatie superioara. Drept urmare, char daca saracia statistica a scazut in Romania polarizarea sociala a crescut in ritm la fel de accelerat.

Saracia pare a fi scazut semnificativ in toate regiunile, cu precadere in cele are erau deja cele mai sarace singura exceptie fiind regiunea Sud-Est, unde scaderea este minima. In continuare regiunile Bucuresti-Ilfov si Vest au cele mai mici niveluri de saracie, iar regiunileNord-Est si Sud-Est cele mai mari niveluri de saracie.

Aproape 90% din tinerii nascuti in familiile unde parintii au doar educatie primara sunt in situatie de saracie.

Scaderi in rata de saracie au fost inregistrate in mediul urban si in suburbii sau orase mici, pe cand saracia din mediul rural a ramas aproape la acelasi nivel precum in 2008.

Se poate observa cum saracia este extrem de scazuta in Romania pentru oamenii cu educatie tertiara, care oricum incaseaza cele mai multe din beneficiile dezvoltarii economice. De fapt, oamenii cu educatie tertiara din Romania au cele mai mici sanse din Uniunea Europeana sa se gaseasca in saracie AROPE. Spre deosebire, oamenii cu studii primare au ramas la fel de saraci precum in 2008, iar probabilitatea de a se afla in saracie AROPE pentru cineva cu educatie primara este cea mai mare in Romania. In plus, aceste cifre arata si faptul ca iesirea din saracie a survenit cel mai probabil ca urmare a cresterii nivelului educational, nu ca urmare a unei politici publice anti-saracie dezvoltate de catre stat.

Ocupatiile liber profesioniste sau non-contractuale in Romania au fost si inca sunt extreme de expuse saraciei. In schimb, romanii angajati au sanse foarte bune, aproape de media UE 28, de a nu se regasi in saracia AROPE. In mod cert, parte din scaderea saraciei in randul angajatilor se datoreaza cresterilor successive ale salariului minim pe economie, insa cifrele arata ca exista o mare parte a populatiei ocupate in Romania care nu au beneficiat de o masura anti-saracie similara si in continuare sufera de pe urma privatiunilor materiale la o rata aproape tripla fata de media Uniunii Europene.

Sursa: Monitorul Social

 

2019-02-18T14:42:39+00:00